Gustul dulce al…victoriei

Vin in completarea lui Carmen, pentru a sublinia ca probabil mare parte din succesul nostru se datoreaza faptului ca niciodata nu l-am privit ca pe o certitudine. Am trecut prin numeroase stari, de la agonie la extaz, ca sa ma exprim cliseistic, si ne-am temperat intotdeauna reciproc. Pentru ca ne-am gandit ce greu ne-ar fi sa ne facem iluzii si sa ne prabusim apoi de la o mare altitudine. Am muncit concentrat, am dormit cu tricoul de la Kaspersky pe noi..am discutat in contradictoriu, ne-am privit intrebator, ne-am relaxat impreuna cu Andreea, Teo si Ionut in cadrul intalnirilor noastre la sediul Kaspersky. Am imbinat (se pare) perfect placerea si responsabilitatea, am castigat cel putin inca 3 oameni dragi noua(:D), am avut mereu sustinere si deschidere.

Am azi curajul sa vorbesc despre ce a stat in spatele proiectului nostru, caci nu ma mai tem ca se va volatiliza totul si ne vom trezi la un moment dat ca am ramas numai cu o poveste frumoasa. Marturisesc raspicat ca nu mi se mai par vorbe spuse in vant frazele “urmeaza-ti visul”, “crede in tine”, “lucrurile bune li se intampla celor care stiu sa astepte”.. Stiu ca de cand am castigat nimic nu va mai fi la fel. Eforturile noastre vor fi de doua ori mai sustinute de acum inainte, pentru ca am trait la cote maxime placerea recompensei.

5O’clock multumeste, din nou:

• Olimpiadelor Comunicarii-pentru ca au oferit contextul afirmarii noastre si nu s-au “speriat” de criza financiara omniprezenta;
• Kaspersky Lab (prin Andreea, Teo)-pentru ca au crezut in noi si ne-au oferit, intr-un fel, “pretextul” proiectului castigator;
• lui Ionut-pentru ca ne-a convins mereu prin exemplul personal si prin experienta sa anterioara in cadrul concursului;
• profesorilor nostri de la Universitatea din Bucuresti, facultatea de Litere, specializarea Comunicarea si Relatii Publice- pentru ca toata munca lor s-a cristalizat in noi si, in sfarsit, putem sa ne aratam concret recunostinta;
• parintilor, prietenilor, iubitilor nostri-pentru ca ne-au suportat absenta indelungata, toanele, disperarea, oboseala, nervii;
• si nu in ultimul rand, onoratului juriu, care a decis in favoarea noastra si a apreciat drept “coerenta” campania pe care am propus-o.

Sa auzim numai de bine!

Signed: Anca.

Some people dream of success…

…while others wake up and work hard at it!

Asta a facut 5 O’clock TeaM. A visat mai putin, a lucrat mai mult. Si ieri a reusit!

Locul I la proba de Relatii Publice  si “Cea mai buna poveste a perioadei de inscrieri” la premiile pentru bloguri!

Probabil ca, pentru fiecare om, reusita are o definiţie specifică. In  esenţă este vorba despre valoarea pe care si-o acorda fiecare, propriei persoane. Si dupa experienta Olimpiadelor Comunicarii reusita inseamna: cunoastere si recunoastere, oameni intalniti, zambete primite, sprijin si prietenie. Ziua de 22 Mai 2009 a insemnat pentru mine nu doar o promisiune, (cum Roxana a amintit) ci o serie de promisiuni fata de mine si fata de minunatele fete cu care am format o echipa.

De multe ori, ai nevoie doar de un imbold care sa te propulseze pe drumul catre reusita. Dupa, totul depinde de tine sa ajungi la destinatie si sa ramai acolo.

Signed:Carmen

EMOTIIIIII…

E greu sa spun cum a fost…Am ajuns acolo, lumea era degajata, timpul nu mai apasa pe umerii nostri, emotiile prezentarilor trecusera de cateva zile. Era o atmosfera linistita, placuta. Nu mai asteptam nimic, am ras si am facut poze. Am intrat in sala, mi s-a parut imensa si totusi neincapatoare pentru toti oamenii de acolo.

Festivitatea a fost deschisa de Buzdugan si Morar. Rand pe rand, au inceput sa fie anuntati castigatorii probelor. Am fost intrebate daca am pregatit un discurs. Intrebarea ne-a luat pe nepregatite, nu ne vedeam ajunse pe podium. Cum a spus si Bianca: poate visam la un loc trei, poate un loc doi, dar nu eram sigure de nimic. S-au anuntat si castigatorii la proba de Relatii Publice. Emotiile au inceput sa creasca, nerabdarea, teama…Vedem ca nu suntem pe locul 3 si nici pe 2. Inima mi se face mica, mica…mai e un singur loc. “Asta e: totul sau nimic!” mi-am spus in timp ce ne tineam toate de mana. Liniste… si apoi auzim: “5 O’clock TeaM “.

Am sarit din scaune, tipete de fericire si in cateva secunde eram pe scena. Sincer, nu-mi amintesc cum am ajuns acolo. Ne-am primit medaliile si le-am multumit profilor, colegilor si, in mod special, clientului nostru, Kaspersky Lab Romania. E greu sa descriu ce-a urmat: multe felicitari, imbratisari, urari si cineva care ne tot ruga sa ne asezam la locurile noastre. La sfarsit au fost anuntate premiile pentru bloguri, iar eu am intrebat-o pe Anca:” Crezi ca avem vreo sansa?” , ea imi spune:” Nu, stai calma!“. Nu eram foarte atente la ce se intampla pe scena cand auzim: “Cea mai buna poveste a perioadei de inscrieri – 5 O’clock TeaM “. Inca euforice, am ajuns din nou pe scena. Nu ne venea sa credeam. Dupa toata nebunia am ciocnit un pahar de sampanie cu reprezentanti Kaspersky pentru ca o mare parte din succes il datoram lor. Din nou poze si o atmosfera de petrecere.

Vestea a circulat repede, am fost “bombardate” cu felicitari din toate directiile, au urmat telefoane interminabile de felicitari si multumiri. 5 O’clock TeaM a sarbatorit pana tarziu alaturi de celelalte echipe si nu numai.

5 O’clock TeaM se declara extrem de multumita de participarea la O.C. In afara premiul castigat, am invatat multe lucruri, am cunoscut oameni extraordinari, ne-am facut noi prieteni, ne-am cunoscut mult mai bine pe noi  (ceea ce ne-a unit si mai mult) si vom vedea ce va mai fi.

P.S. Carmen, stiu ca ai sa ma certi pentru asta, dar nu uita ca aseara ai facut si tu o promisiune!…:D

Signed: Roxana

Iata roadele

Nu-mi pot scoate din minte momentul acordarii premiului I. Imi revine in fata ochilor ca un bumerang: primul a fost  Morar-” Premiul la Relatii Publice e castigat de: “ , apoi reprezentantul Carpatcement, sponsorul probei, ” 5 O’clock TeaM”.  Tipete, reflectoare, o organizatoare care alerga in directia noastra: “noi? parca nu suntem noi, nu se poate sa fim noi. Ba da! Noi! Chiar noi! “

Totul in 10 secunde maxim, iar in jumatate de minut eram pe podium. De acolo nu mai vedeam decat multimea de ochi care ne privea: era fascinant! Nu mi-as mai fi luat ochii de acolo, as fi ramas asa, uitandu-ma la ei si ei la mine. Acelasi sentiment mi l-a impartasit si Roxana “Uita-te la ei. Uita-te cum ne privesc.” Mi se face pielea de gaina cand ma gandesc.

Carmen, inca de cand am intrat in sala, spunea sa stam linistite pentru ca ea are un feeling bun, clientii nostri ne intrebau de emotii… noi eram fericite pentru ca ajunseseram pana acolo. Nu o sa mint spunand ca nu speram sa ajungem pe podium. Speram, dar nu la primul loc.  Se pare ca zicala aceea cu “daca iti doresti ceva foarte mult se intampla” e adevarata. Ne-am dorit, dar n-am crezut.

 

Signed: Bianca

Zarurile au fost aruncate..

Ziua de ieri inca imi alearga prin minte, ma opresc asupra multor detalii si le tot analizez… Ce-a fost a fost,  zarurile au fost aruncate!

Se stie ca ieri galagia emotiilor a rasunat in noi. Ne-am adunat in fata Palatului Parlamentului si prima veste care “ne-a lovit” inca de la inceput a fost: “Voi prezentati primele!”. Ne asteptam sa fim primele,  dar nu ne doream acest lucru. Lumea a inceput sa apara: prieteni, colegi, profesori, membrii juriului si reprezentantii CLIENTILOR. Noi am intrat primele in sala insotite de una dintre organizatoare. Era atat de liniste in sala goala…am ascultat zambind ultimele indicatii si detalii tehnice. Emotiile s-au transformat in rasete, sala goala inspira incredere, dar treptat s-a umplut cu lume: oameni curiosi, entuziasti, echipe agitate si sustinatori. Am stat linistite la locul nostru dorindu-mi sa opresc cumva timpul care fugea. Ne-au urat bafta colegii si prietenii, dar si reprezentatii KASPERSKY. Ne-am auzit numele si ne-am indreptat spre scena. A vorbit mai intai Ionut Tecuceanu, reprezentatul Kaspersky, despre brief si apoi am urmat noi. Daca se putea auzi vocea emotiilor noastrea, sala ar fi surzit. A inceput Carmen, hotarata, sigura de ceea ce spunea, a urmat Anca, mai calma, dar afisand aceeasi siguranta. Ma uitam la sala plina, care ne asculta, la membrii juriului care rasfoiau sinopsis-ul primit de la Bianca si imi doream sa fiu in sala sa pot vedea prezentarea prin ochii lor, dar imi doream sa fiu si pe scena, pentru a le puteam urmari reactiile. Timpul a trecut incredibil de repede si am auzit-o pe Anca terminand prezentarea. Am coborat multumite de pe scena, totul a decurs fara probleme. Acolo, pe scena, s-au evaporat toate semnele de intrebare si toate temerile legate de esesc. Am coborat multumite de noi. Nu am fost perfecte, dar ne-am descurat onorabil si ne acceptam criticile. Indiferent de rezultate, noi am realizat tot ce ne-am propus pana acum: am participat la Olimpiade, am cunoscut oameni de la care am invatat, ne-am cunoscut pe noi mai bine, am muncit mult la brief si l-am rezolvat cat de bine am putut.

5  O’clock TeaM le multumeste foaaaaarrrte mult reprezentatntilor KASPERSKY: Andreea Cimpoesu, Teodor Cimpoesu si Ionut Tecuceanu. Le multumeste pentru incredere, ajutor, sfaturi si rabdare.

VA MULTUMIM!

Signed: Roxana

Timp…

Timpul si-a indeplinit promisiunea: a trecut. A trecut cu mare nonsalanta. O ultima zi….Atat a mai ramas pana la final. Acum se fac ultimele retusuri, se dau ultimele sfaturi, se asculta ultimele indemnuri. E liniste… e o liniste placuta de mai, dar e prea liniste…maine va disparea.. Emotiile isi vor face loc, ne vor asedia si ne vor conduce.

Azi 5 O’clock TeaM se intalneste pentru ultima data inainte de prezentarea finala. Campania este gata, prezentarea este predata, inca mai lucram la prezentarea orala. Carmen si Anca ne vor reprezenta, ele vor fi vocea noastra. Emotiile le testeaza de cateva zile, dar nu sunt singurele testate.  Stim ca maine va fi o zi grea pentru toata echipa, pentru toate echipele, dar vom face fata. Daca maine nesuferitele astea de emotii vor juca vreo farsa fetelor, noi, restul echipei, vom fi acolo sa le incurajam sa mearga mai departe. Avem incredere in ceea ce-am realizat si avem incredere in fetele noastre (ca altfel nu le alegeam sa ne reprezinte) . Indiferent de rezultat 5 O’clock TeaM se declara multumita de ceea ce-a realizat. Cum spunea Carmen acum cateva zile: “este loc pentru toata lumea!”

Multa bafta maine tuturor echipelor, in special colegilor si prietenilor nostri de la Grupa Mica si Juniors!

Signed: Roxana

Work hard, play hard!

Munca intensa a devenit in ultimele 2 saptamani deviza 5 o’clock TM. Inca de la primirea briefului ne-am propus sa muncim intens pentru o campanie la care, asa cum zicea Carmen, sa simtim ca am dat tot ce era mai bun din noi.

Asa ca am inceput sa lucram la cald: nici  nu iesiseram bine din curtea Parlamentului ca noi ne si gandeam la ce strategie sa abordam, pe ce drum sa o apucam, asa ca am decis ca cercetarea e locul de unde trebuie sa pornim. Si uite asa, de la cercetare, s-au legat toate: strategii, tactici, mesaje. Fiecare zi a acestor doua saptamani venea cu noi idei pentru campanie.

Dar, pentru noi, lucrul la campania Kaspersky a fost si un nou motiv de a petrece timpul impreuna “jucandu-ne”. Chiar daca obiectivul nostru a fost sa muncim nu aveai cum sa nu razi la povestile roxanei sau ideile trasnite ale fiecarei dintre noi. Uneori ne amuza chiar si oboseala adunata pe fetele noastre dupa ore in sir de concentrare si alte cateva pe la servicii si facultate.

Ce inseamna toate astea? 5 O’clock TM munceste si se distreaza muncind.

 

Signed: Bianca

Despre conferinte si nu numai

Politca luata in serios poate fi extrem de periculoasa. Politicienii se mandresc cu  natura lor de zoon politikon si ii citesc, desigur intre  pauzele de solitaire sau butonatul telefoanelor, pe Aristotel si Cicero. Daca nu reusesc sa decripteze textele, intotdeauna exista modelul mai simplu al “panem et circens” pe care il aplica cu  constanta precum si  evidenta admiratie fata de un Nero impaciuitor : Eu te ridic, eu te ard! (vezi Basescu ce-i “arde pe corupti”! ).

Jonathan Swift  spunea ca cearta este cea mai rea forma de conversatie. Demonstrat si faptul ca a merge impotriva curentului capata iz de disidenta. Atunci care ar fi reteta prin care un intelectual sa ramana respectabil intr-o confruntare  si sa ramana intelectual ? Poate o evitare a confruntarii?! Toate intrebarile acestea s-au nascut in contextul conferintelor din ziua a doua.

Andrei Stoiciu  a prezentat un studiu de caz al campaniei lui Barack Obama referindu-se si la implicatiile pentru contextul electoral romanesc. Nu pot decat sa aplaud din nou prezentarea dar in special profesionismul cu care a raspuns intrebarilor din sala. Cetatenii responsabili si cu drept de vot, castigat pe spinarea unor generatii, vor schimbare! Dar mai doresc sa stea comod pe un scaun si sa admire; au nevoie de vedete pentru a le spune sa citeasca,  de politicieni sa le stranga mana. Un sfat simplu dat de acelasi vorbitor avizat: “In momentul in care politicianul isi va incepe discursul cu : <Eu am facut…> este momentul sa va ridicati de pe scaun si sa plecati!”.

Poate de aceea la conferinta povestilor de campanie nu am rezistat pana la sfarsitul discursurilor cu iz de lauda a venerabilior vorbitori. In afara de doamna Adriana Saftoiu care nu a uitat ca se afla la o conferinta pentru oameni interesati de  comunicare, ceilalti s-au  imaginat la o dezbatere televizata in care isi platesc cu bani buni promovarea pe sticla. Bogdan Olteanu a insistat sa demonstreze  termenul de infatuare printr-un gest incarcat de imaturitate, lipsa de diplomatie si respect pentru o sala intreaga. A preferat sa arunce numele lui Victor Ponta pe podea (la propriu) pentru ca mai apoi sa paraseasca sala…definitv. Noi ii multumim pentru “discursul” mai mult decat sugesiv si in mod evident, cum spun americanii, he made his point!

Evident, politica se face stergand pe jos cu numele oponentului si intorcand spatele electoratului!

Pana la urma, sa ne amintim de celebrul dicton: O tempora, o mores!

Signed: Carmen

Our limit is the SKY…the KasperSKY!

Imi revin acum dupa ziua tumultoasa de ieri, ma asez la birou si gandurile ma asalteaza. Imi amintesc ce spunea Carmen inainte sa ne cunoastem clientul, si anume ca isi doreste ceva provocator, outstanding, care sa ne framante mintile asa cum nu a mai facut-o niciun proiect de pana acum…Iata ca s-a dovedit a fi profetie dorinta ei, pentru ca regasim in brieful dat de Kaspersky Lab un mix de provocari: o abordare moderna, si totodata responsabila, o incercare de a ne demonstra atat noua, cat si lor, care ne sunt limitele (daca sunt ).

Observ acum ca am facut in randurile precedente distinctia noi/ei si imi dau seama ca de acum inainte va trebui sa vorbesc despre un NOI integrator, pentru ca, desi poate suna patetic, am deja sentimentul apartenentei la o familie, alaturi de colegele de echipa, dar si de Teo, Andreea si Ionut (sa fie oare din pricina acelor ceaiuri primite in dar, care ni s-au potrivit ca niste manusi..?:P).  Afirm cu toata sinceritatea ca ma bucur ca am gasit acei oameni deschisi si receptivi, care au inteles ca succesul unei campanii depinde de  colaborarea inteligenta de care ne amintea Sorana ieri la tutoriat: 50% comunicare cu clientul, 50% comunicare cu publicul.

In ce masura va reusi 5 O’ClockTM sa ajunga la publicul sau,cel putin la nivel teoretic (deocamdata), ramane de demonstrat. Insa in privinta fluxului informational dintre echipa si Kaspersky nu ne indoim nicio secunda. Dimpotriva, suntem pline de entuziasm si de curiozitate sa vedem produsul finit al muncii noastre.

Pana la noi consemnari, doresc tuturor o mini-vacanta placuta si plina de idei productive! Pe curand!

Signed: Anca

CLIENTUL

Astazi a fost din nou agitatie,dar nu a emotiilor noastre, ci una cauzata de nerabdare. Nerabdarea de a afla pe cine vom reprezenta, ce client vom avea. Eram toti acolo: echipe finaliste, colegi si prieteni, iar timpul trecea asa de incet. Priveam acest client cu mii de semne de intrebare, se amesteca nerabdarea, cu emotia si teama, dar ne-am spus ca vom face fata indiferent de brief.

In sfarsit, am intrat in sala si ne-am vazut numele pe “prima banca”. Ei, clientii, erau in fata noastra si au inceput pe rand scurtele prezentari ale briefurilor. Primul client, primul plic extras: KASPERSKY LAB Romania – 5 O’clock TeaM. Am aruncat o scurta ochiada pe prezentarea ce tocmai ne fusese inmanata si, din priviri, am decis: “ne place!”

Reprezentatii KASPERSKY, Teodor Cimpoesu, Andreea Cimpoesu si Ionut Tecuceanu, ne-au intampinat cu zambetul pe buze. Ne-au explicat cu rabdare ceea ce isi doresc de la noi si ne-au raspuns la toate intrebarile. Dupa ce emotiile s-au diminuat seminificativ, intalnirea a decurs jovial, placut si toate semnele noastre de intrebare au inceput sa dispara. Am discutat despre companie, despre brief, despre noi etc.
Din nou un PeRfect Timing: fara ca Ei sa stie scurta istorie 5 O’clock TeaM ne-au surprins, intr-un mod extrem de placut, daruindu  ceva simbolic fiecareia dintre noi. Spre marea noastra uimire am descoperit pachetele de ceai (5 O’clock TeaM este mare consumatoare de ceai). Completez postul Ancai  si spun ca am avut bafta.
Dupa ce intalnirea s-a terminat cu strangeri de mana si zambete increzatoare,  am ramas la tutoriat unde Sorana Savu ne-a raspuns la intrebarile  legate de briefuri( si nu numai). Intr-un tarziu, 5 O’clock TeaM a pornit agale spre parcul Izvor unde a incercat sa puna cap la cap parti din acest puzzle si sa le imbine intr-o forma cat mai reusita. Am facut poze si am trasat, in linii mari, primii pasi.
Timpul este inselator,  trece  mult prea repede.De aceea ne vom mobiliza si ne vom apuca de treaba rapid.

Signed: Roxana